învinovățit

Romanian

Etymology

Past participle of învinovăți.

Noun

învinovățit m (plural învinovățiți)

  1. accused

Declension

Declension of învinovățit
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative învinovățit învinovățitul învinovățiți învinovățiții
genitive-dative învinovățit învinovățitului învinovățiți învinovățiților
vocative învinovățitule învinovățiților

Verb

învinovățit (past participle of învinovăți)

  1. past participle of învinovăți

References

  • învinovățit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN