învrăjbit
Romanian
Etymology
Past participle of învrăjbi.
Adjective
învrăjbit m or n (feminine singular învrăjbită, masculine plural învrăjbiți, feminine and neuter plural învrăjbite)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | învrăjbit | învrăjbită | învrăjbiți | învrăjbite | |||
| definite | învrăjbitul | învrăjbita | învrăjbiții | învrăjbitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | învrăjbit | învrăjbite | învrăjbiți | învrăjbite | |||
| definite | învrăjbitului | învrăjbitei | învrăjbiților | învrăjbitelor | ||||