învrăjbit

Romanian

Etymology

Past participle of învrăjbi.

Adjective

învrăjbit m or n (feminine singular învrăjbită, masculine plural învrăjbiți, feminine and neuter plural învrăjbite)

  1. hostile

Declension

Declension of învrăjbit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite învrăjbit învrăjbită învrăjbiți învrăjbite
definite învrăjbitul învrăjbita învrăjbiții învrăjbitele
genitive-
dative
indefinite învrăjbit învrăjbite învrăjbiți învrăjbite
definite învrăjbitului învrăjbitei învrăjbiților învrăjbitelor