șoma

See also: Appendix:Variations of "soma"

Romanian

Etymology

Borrowed from French chômer.

Verb

a șoma (third-person singular present șomează, past participle șomat) 1st conjugation

  1. to be idle
  2. to be unemployed

Conjugation

    conjugation of șoma (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a șoma
gerund șomând
past participle șomat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present șomez șomezi șomează șomăm șomați șomează
imperfect șomam șomai șoma șomam șomați șomau
simple perfect șomai șomași șomă șomarăm șomarăți șomară
pluperfect șomasem șomaseși șomase șomaserăm șomaserăți șomaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să șomez să șomezi să șomeze să șomăm să șomați să șomeze
imperative — tu — — voi —
affirmative șomează șomați
negative nu șoma nu șomați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.