ștampilă
Romanian
Etymology
Borrowed from French estampille.
Noun
ștampilă f (plural ștampile)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ștampilă | ștampila | ștampile | ștampilele | |
| genitive-dative | ștampile | ștampilei | ștampile | ștampilelor | |
| vocative | ștampilă, ștampilo | ștampilelor | |||