أذين
See also: أدين
Arabic
Etymology 1
Diminutive of أُذُن (ʔuḏun, “ear”).
Pronunciation
- IPA(key): /ʔu.ðajn/
Noun
أُذَيْن • (ʔuḏayn) m
Declension
| singular | basic singular triptote | ||
|---|---|---|---|
| indefinite | definite | construct | |
| informal | أُذَيْن ʔuḏayn |
الْأُذَيْن al-ʔuḏayn |
أُذَيْن ʔuḏayn |
| nominative | أُذَيْنٌ ʔuḏaynun |
الْأُذَيْنُ al-ʔuḏaynu |
أُذَيْنُ ʔuḏaynu |
| accusative | أُذَيْنًا ʔuḏaynan |
الْأُذَيْنَ al-ʔuḏayna |
أُذَيْنَ ʔuḏayna |
| genitive | أُذَيْنٍ ʔuḏaynin |
الْأُذَيْنِ al-ʔuḏayni |
أُذَيْنِ ʔuḏayni |
Etymology 2
Verbal noun of أَذِنَ (ʔaḏina).
Pronunciation
- IPA(key): /ʔa.ðiːn/
Noun
أَذِين • (ʔaḏīn) m
- verbal noun of أَذِنَ (ʔaḏina) (form I)
Declension
| singular | basic singular triptote | ||
|---|---|---|---|
| indefinite | definite | construct | |
| informal | أَذِين ʔaḏīn |
الْأَذِين al-ʔaḏīn |
أَذِين ʔaḏīn |
| nominative | أَذِينٌ ʔaḏīnun |
الْأَذِينُ al-ʔaḏīnu |
أَذِينُ ʔaḏīnu |
| accusative | أَذِينًا ʔaḏīnan |
الْأَذِينَ al-ʔaḏīna |
أَذِينَ ʔaḏīna |
| genitive | أَذِينٍ ʔaḏīnin |
الْأَذِينِ al-ʔaḏīni |
أَذِينِ ʔaḏīni |