إسراع
Arabic
Noun
إِسْرَاع • (ʔisrāʕ) m
- verbal noun of أَسْرَعَ (ʔasraʕa) (form IV)
Declension
| singular | basic singular triptote | ||
|---|---|---|---|
| indefinite | definite | construct | |
| informal | إِسْرَاع ʔisrāʕ |
الْإِسْرَاع al-ʔisrāʕ |
إِسْرَاع ʔisrāʕ |
| nominative | إِسْرَاعٌ ʔisrāʕun |
الْإِسْرَاعُ al-ʔisrāʕu |
إِسْرَاعُ ʔisrāʕu |
| accusative | إِسْرَاعًا ʔisrāʕan |
الْإِسْرَاعَ al-ʔisrāʕa |
إِسْرَاعَ ʔisrāʕa |
| genitive | إِسْرَاعٍ ʔisrāʕin |
الْإِسْرَاعِ al-ʔisrāʕi |
إِسْرَاعِ ʔisrāʕi |