संयमिन्
Sanskrit
Etymology
From संयम (saṃyama, “restraint”) + -इन् (-in).
Pronunciation
- (Vedic) IPA(key): /sɐ̃.jɐ.min/
- (Classical Sanskrit) IPA(key): /s̪ɐ̃.jɐ.min̪/
Adjective
संयमिन् • (saṃyamin) stem
Declension
| singular | dual | plural | |
|---|---|---|---|
| nominative | संयमी (saṃyamī) | संयमिनौ (saṃyaminau) संयमिना¹ (saṃyaminā¹) |
संयमिनः (saṃyaminaḥ) |
| accusative | संयमिनम् (saṃyaminam) | संयमिनौ (saṃyaminau) संयमिना¹ (saṃyaminā¹) |
संयमिनः (saṃyaminaḥ) |
| instrumental | संयमिना (saṃyaminā) | संयमिभ्याम् (saṃyamibhyām) | संयमिभिः (saṃyamibhiḥ) |
| dative | संयमिने (saṃyamine) | संयमिभ्याम् (saṃyamibhyām) | संयमिभ्यः (saṃyamibhyaḥ) |
| ablative | संयमिनः (saṃyaminaḥ) | संयमिभ्याम् (saṃyamibhyām) | संयमिभ्यः (saṃyamibhyaḥ) |
| genitive | संयमिनः (saṃyaminaḥ) | संयमिनोः (saṃyaminoḥ) | संयमिनाम् (saṃyaminām) |
| locative | संयमिनि (saṃyamini) | संयमिनोः (saṃyaminoḥ) | संयमिषु (saṃyamiṣu) |
| vocative | संयमिन् (saṃyamin) | संयमिनौ (saṃyaminau) संयमिना¹ (saṃyaminā¹) |
संयमिनः (saṃyaminaḥ) |
- ¹Vedic
| singular | dual | plural | |
|---|---|---|---|
| nominative | संयमिनी (saṃyaminī) | संयमिन्यौ (saṃyaminyau) संयमिनी¹ (saṃyaminī¹) |
संयमिन्यः (saṃyaminyaḥ) संयमिनीः¹ (saṃyaminīḥ¹) |
| accusative | संयमिनीम् (saṃyaminīm) | संयमिन्यौ (saṃyaminyau) संयमिनी¹ (saṃyaminī¹) |
संयमिनीः (saṃyaminīḥ) |
| instrumental | संयमिन्या (saṃyaminyā) | संयमिनीभ्याम् (saṃyaminībhyām) | संयमिनीभिः (saṃyaminībhiḥ) |
| dative | संयमिन्यै (saṃyaminyai) | संयमिनीभ्याम् (saṃyaminībhyām) | संयमिनीभ्यः (saṃyaminībhyaḥ) |
| ablative | संयमिन्याः (saṃyaminyāḥ) संयमिन्यै² (saṃyaminyai²) |
संयमिनीभ्याम् (saṃyaminībhyām) | संयमिनीभ्यः (saṃyaminībhyaḥ) |
| genitive | संयमिन्याः (saṃyaminyāḥ) संयमिन्यै² (saṃyaminyai²) |
संयमिन्योः (saṃyaminyoḥ) | संयमिनीनाम् (saṃyaminīnām) |
| locative | संयमिन्याम् (saṃyaminyām) | संयमिन्योः (saṃyaminyoḥ) | संयमिनीषु (saṃyaminīṣu) |
| vocative | संयमिनि (saṃyamini) | संयमिन्यौ (saṃyaminyau) संयमिनी¹ (saṃyaminī¹) |
संयमिन्यः (saṃyaminyaḥ) संयमिनीः¹ (saṃyaminīḥ¹) |
- ¹Vedic
- ²Brāhmaṇas
| singular | dual | plural | |
|---|---|---|---|
| nominative | संयमि (saṃyami) | संयमिनी (saṃyaminī) | संयमीनि (saṃyamīni) |
| accusative | संयमि (saṃyami) | संयमिनी (saṃyaminī) | संयमीनि (saṃyamīni) |
| instrumental | संयमिना (saṃyaminā) | संयमिभ्याम् (saṃyamibhyām) | संयमिभिः (saṃyamibhiḥ) |
| dative | संयमिने (saṃyamine) | संयमिभ्याम् (saṃyamibhyām) | संयमिभ्यः (saṃyamibhyaḥ) |
| ablative | संयमिनः (saṃyaminaḥ) | संयमिभ्याम् (saṃyamibhyām) | संयमिभ्यः (saṃyamibhyaḥ) |
| genitive | संयमिनः (saṃyaminaḥ) | संयमिनोः (saṃyaminoḥ) | संयमिनाम् (saṃyaminām) |
| locative | संयमिनि (saṃyamini) | संयमिनोः (saṃyaminoḥ) | संयमिषु (saṃyamiṣu) |
| vocative | संयमि (saṃyami) संयमिन् (saṃyamin) |
संयमिनी (saṃyaminī) | संयमीनि (saṃyamīni) |