ațintit
Romanian
Etymology
Past participle of aținti.
Adjective
ațintit m or n (feminine singular ațintită, masculine plural ațintiți, feminine and neuter plural ațintite)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | ațintit | ațintită | ațintiți | ațintite | |||
| definite | ațintitul | ațintita | ațintiții | ațintitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | ațintit | ațintite | ațintiți | ațintite | |||
| definite | ațintitului | ațintitei | ațintiților | ațintitelor | ||||
Verb
ațintit (past participle of aținti)
- past participle of aținti
References
- ațintit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN