acoperământ
Romanian
Alternative forms
- acoperămînt — 1953–1993 spelling
Etymology
From acoperi + -ământ.
Noun
acoperământ n (plural acoperăminte)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | acoperământ | acoperământul | acoperăminte | acoperămintele | |
| genitive-dative | acoperământ | acoperământului | acoperăminte | acoperămintelor | |
| vocative | acoperământule | acoperămintelor | |||