alnicie

Romanian

Etymology

From alnic +‎ -ie. First attested in 1582

Noun

alnicie f (plural alnicii)

  1. (obsolete, regional) cunning, slyness
    Synonym: viclenie

Declension

Declension of alnicie
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative alnicie alnicia alnicii alniciile
genitive-dative alnicii alniciei alnicii alniciilor
vocative alnicie, alnicio alniciilor

References

  • alnicie in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN