ambuteiaj
Romanian
Etymology
Borrowed from French embouteillage. By surface analysis, ambuteia + -aj.
Noun
ambuteiaj n (plural ambuteiaje)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ambuteiaj | ambuteiajul | ambuteiaje | ambuteiajele | |
| genitive-dative | ambuteiaj | ambuteiajului | ambuteiaje | ambuteiajelor | |
| vocative | ambuteiajule | ambuteiajelor | |||