ancheta
Romanian
Etymology
Verb
a ancheta (third-person singular present anchetează, past participle anchetat) 1st conjugation
- to investigate
Conjugation
conjugation of ancheta (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a ancheta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | anchetând | ||||||
| past participle | anchetat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | anchetez | anchetezi | anchetează | anchetăm | anchetați | anchetează | |
| imperfect | anchetam | anchetai | ancheta | anchetam | anchetați | anchetau | |
| simple perfect | anchetai | anchetași | anchetă | anchetarăm | anchetarăți | anchetară | |
| pluperfect | anchetasem | anchetaseși | anchetase | anchetaserăm | anchetaserăți | anchetaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să anchetez | să anchetezi | să ancheteze | să anchetăm | să anchetați | să ancheteze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | anchetează | anchetați | |||||
| negative | nu ancheta | nu anchetați | |||||
Noun
ancheta
- definite nominative/accusative singular of anchetă