arbitru

See also: árbitru

Romanian

Etymology

Borrowed from French arbitre, from Latin arbiter.

Noun

arbitru m (plural arbitri)

  1. referee
  2. arbiter

Declension

Declension of arbitru
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative arbitru arbitrul arbitri arbitrii
genitive-dative arbitru arbitrului arbitri arbitrilor
vocative arbitrule arbitrilor