Romanian
Etymology
Borrowed from French arbitre, from Latin arbiter.
Noun
arbitru m (plural arbitri)
- referee
- arbiter
Declension
Declension of arbitru
|
|
singular
|
|
plural
|
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
| nominative-accusative
|
arbitru
|
arbitrul
|
arbitri
|
arbitrii
|
| genitive-dative
|
arbitru
|
arbitrului
|
arbitri
|
arbitrilor
|
| vocative
|
arbitrule
|
arbitrilor
|