autojustificare
Romanian
Etymology
From autojustifica + -re.
Noun
autojustificare f (plural autojustificări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | autojustificare | autojustificarea | autojustificări | autojustificările | |
| genitive-dative | autojustificări | autojustificării | autojustificări | autojustificărilor | |
| vocative | autojustificare, autojustificareo | autojustificărilor | |||
Spanish
Verb
autojustificare
- first/third-person singular future subjunctive of autojustificar