bălmăjitor

Romanian

Etymology

From bălmăji +‎ -tor.

Adjective

bălmăjitor m or n (feminine singular bălmăjitoare, masculine plural bălmăjitori, feminine and neuter plural bălmăjitoare)

  1. muttering

Declension

Declension of bălmăjitor
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite bălmăjitor bălmăjitoare bălmăjitori bălmăjitoare
definite bălmăjitorul bălmăjitoarea bălmăjitorii bălmăjitoarele
genitive-
dative 		indefinite bălmăjitor bălmăjitoare bălmăjitori bălmăjitoare
definite bălmăjitorului bălmăjitoarei bălmăjitorilor bălmăjitoarelor

References

  • bălmăjitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.