bărat

Romanian

Etymology

Borrowed from Hungarian barát. Doublet of brat.

Noun

bărat m (plural bărați)

  1. (dated) Catholic monk or priest

Declension

Declension of bărat
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative bărat băratul bărați bărații
genitive-dative bărat băratului bărați băraților
vocative băratule băraților