bărat
Romanian
Etymology
Borrowed from Hungarian barát. Doublet of brat.
Noun
bărat m (plural bărați)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | bărat | băratul | bărați | bărații | |
| genitive-dative | bărat | băratului | bărați | băraților | |
| vocative | băratule | băraților | |||