bicașuț

Romanian

Etymology

From bicaș +‎ -uț.

Noun

bicașuț m (plural bicașuți)

  1. pebble

Declension

Declension of bicașuț
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative bicașuț bicașuțul bicașuți bicașuții
genitive-dative bicașuț bicașuțului bicașuți bicașuților
vocative bicașuțule bicașuților

References

  • bicașuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN