biciuit
Romanian
Etymology
Past participle of biciui.
Adjective
biciuit m or n (feminine singular biciuită, masculine plural biciuiți, feminine and neuter plural biciuite)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | biciuit | biciuită | biciuiți | biciuite | |||
| definite | biciuitul | biciuita | biciuiții | biciuitele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | biciuit | biciuite | biciuiți | biciuite | |||
| definite | biciuitului | biciuitei | biciuiților | biciuitelor | ||||
Verb
biciuit (past participle of biciui)
- past participle of biciui
References
- biciuit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN