biciuit

Romanian

Etymology

Past participle of biciui.

Adjective

biciuit m or n (feminine singular biciuită, masculine plural biciuiți, feminine and neuter plural biciuite)

  1. whipped

Declension

Declension of biciuit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite biciuit biciuită biciuiți biciuite
definite biciuitul biciuita biciuiții biciuitele
genitive-
dative
indefinite biciuit biciuite biciuiți biciuite
definite biciuitului biciuitei biciuiților biciuitelor

Verb

biciuit (past participle of biciui)

  1. past participle of biciui

References

  • biciuit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN