binișel

Romanian

Etymology

From biniș +‎ -el.

Noun

binișel n (plural binișele)

  1. diminutive of biniș

Declension

Declension of binișel
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative binișel binișelul binișele binișelele
genitive-dative binișel binișelului binișele binișelelor
vocative binișelule binișelelor

References

  • binișel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN