binișel
Romanian
Etymology
Noun
binișel n (plural binișele)
- diminutive of biniș
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | binișel | binișelul | binișele | binișelele | |
| genitive-dative | binișel | binișelului | binișele | binișelelor | |
| vocative | binișelule | binișelelor | |||
References
- binișel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN