blăni
Romanian
Etymology
From blană.
Verb
a blăni (third-person singular present blănește, past participle blănit) 4th conjugation
- to cover with boards
Conjugation
conjugation of blăni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a blăni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | blănind | ||||||
| past participle | blănit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | blănesc | blănești | blănește | blănim | blăniți | blănesc | |
| imperfect | blăneam | blăneai | blănea | blăneam | blăneați | blăneau | |
| simple perfect | blănii | blăniși | blăni | blănirăm | blănirăți | blăniră | |
| pluperfect | blănisem | blăniseși | blănise | blăniserăm | blăniserăți | blăniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să blănesc | să blănești | să blănească | să blănim | să blăniți | să blănească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | blănește | blăniți | |||||
| negative | nu blăni | nu blăniți | |||||
References
- blăni in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN