bosumfla
Romanian
Etymology
Probably a Late Latin composition, from botum (compare Romanian bot) + Latin inflare (compare Romanian umfla).[1] Compare Old Occitan boudenfla, Franco-Provençal budenfi, Catalan botunflat, botinflat.
Pronunciation
- IPA(key): /bo.sumˈfla/
Audio: (file)
Verb
a bosumfla (third-person singular present bosumflă, past participle bosumfla) 1st conjugation
Conjugation
conjugation of bosumfla (first conjugation, no infix)
| infinitive | a bosumfla | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | bosumflând | ||||||
| past participle | bosumflat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | bosumflu | bosumfli | bosumflă | bosumflăm | bosumflați | bosumflă | |
| imperfect | bosumflam | bosumflai | bosumfla | bosumflam | bosumflați | bosumflau | |
| simple perfect | bosumflai | bosumflași | bosumflă | bosumflarăm | bosumflarăți | bosumflară | |
| pluperfect | bosumflasem | bosumflaseși | bosumflase | bosumflaserăm | bosumflaserăți | bosumflaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să bosumflu | să bosumfli | să bosumfle | să bosumflăm | să bosumflați | să bosumfle | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | bosumflă | bosumflați | |||||
| negative | nu bosumfla | nu bosumflați | |||||
Derived terms
References
- ^ “bosumfla”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025