bunețe

Romanian

Etymology

From bun +‎ -ețe.

Noun

bunețe f (plural buneți)

  1. goodness

Declension

Declension of bunețe
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative bunețe bunețea buneți bunețile
genitive-dative buneți buneții buneți buneților
vocative bunețe, bunețeo buneților