buruiană
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic боурꙗнъ (burjanŭ). Compare Bulgarian бурен (buren), Ukrainian бур'ян (burʺjan), Slovak burina.
First attested in 1639. [1]
Pronunciation
- IPA(key): /bu.ruˈja.nə/
- Rhymes: -anə
- Hyphenation: bu‧ru‧ia‧nă
Noun
buruiană f (plural buruieni)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | buruiană | buruiana | buruieni | buruienile | |
| genitive-dative | buruieni | buruienii | buruieni | buruienilor | |
| vocative | buruiană, buruiano | buruienilor | |||
References
- ^ Gherman, Alin Mihai (2024) “Lexic necunoscut în Evanghelia învățătoare de la Govora [Unknown lexis in the Teaching Gospel of Govora]”, in Limba română [Romanian language][1], year 73, numbers 2–3, Bucharest: Romanian Academy, →ISSN, page 185
Further reading
- “buruiană”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025