cătărigie
Romanian
Etymology
From cătărig + -ie.
Noun
cătărigie f (plural cătărigii)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cătărigie | cătărigia | cătărigii | cătărigiile | |
| genitive-dative | cătărigii | cătărigiei | cătărigii | cătărigiilor | |
| vocative | cătărigie, cătărigio | cătărigiilor | |||
References
- cătărigie in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN