carbuncul
Middle English
Noun
carbuncul
- alternative form of carbuncle
Romanian
Etymology
Borrowed from German Karbunkel or Latin carbunculus.
Noun
carbuncul n (plural carbuncule)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | carbuncul | carbunculul | carbuncule | carbunculele | |
| genitive-dative | carbuncul | carbunculului | carbuncule | carbunculelor | |
| vocative | carbunculule | carbunculelor | |||