chiupușor
Romanian
Etymology
Noun
chiupușor n (plural chiupușoare)
- diminutive of chiup
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | chiupușor | chiupușorul | chiupușoare | chiupușoarele | |
| genitive-dative | chiupușor | chiupușorului | chiupușoare | chiupușoarelor | |
| vocative | chiupușorule | chiupușoarelor | |||
References
- chiupușor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN