ciocăni

Romanian

Etymology

From ciocan (“hammer”).

Verb

a ciocăni (third-person singular present ciocănește or ciocăne, past participle ciocănit) 4th conjugation

  1. to knock

Conjugation

    conjugation of ciocăni (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a ciocăni
gerund ciocănind
past participle ciocănit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present ciocănesc ciocănești ciocănește ciocănim ciocăniți ciocănesc
imperfect ciocăneam ciocăneai ciocănea ciocăneam ciocăneați ciocăneau
simple perfect ciocănii ciocăniși ciocăni ciocănirăm ciocănirăți ciocăniră
pluperfect ciocănisem ciocăniseși ciocănise ciocăniserăm ciocăniserăți ciocăniseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să ciocănesc să ciocănești să ciocănească să ciocănim să ciocăniți să ciocănească
imperative — tu — — voi —
affirmative ciocănește ciocăniți
negative nu ciocăni nu ciocăniți
    conjugation of ciocăni (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a ciocăni
gerund ciocănind
past participle ciocănit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present ciocăn ciocăni ciocăne ciocănim ciocăniți ciocăne
imperfect ciocăneam ciocăneai ciocănea ciocăneam ciocăneați ciocăneau
simple perfect ciocănii ciocăniși ciocăni ciocănirăm ciocănirăți ciocăniră
pluperfect ciocănisem ciocăniseși ciocănise ciocăniserăm ciocăniserăți ciocăniseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să ciocăn să ciocăni să ciocăne să ciocănim să ciocăniți să ciocăne
imperative — tu — — voi —
affirmative ciocăne ciocăniți
negative nu ciocăni nu ciocăniți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.