ciripitor

Romanian

Etymology

From ciripi +‎ -tor.

Adjective

ciripitor m or n (feminine singular ciripitoare, masculine plural ciripitori, feminine and neuter plural ciripitoare)

  1. chirping

Declension

Declension of ciripitor
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite ciripitor ciripitoare ciripitori ciripitoare
definite ciripitorul ciripitoarea ciripitorii ciripitoarele
genitive-
dative
indefinite ciripitor ciripitoare ciripitori ciripitoare
definite ciripitorului ciripitoarei ciripitorilor ciripitoarelor