ciripiu

Romanian

Etymology

From ciripi +‎ -iu.

Adjective

ciripiu m or n (feminine singular ciripie, plural ciripii)

  1. chirping

Declension

Declension of ciripiu
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite ciripiu ciripie ciripii ciripii
definite ciripiul ciripia ciripiii ciripiile
genitive-
dative
indefinite ciripiu ciripii ciripii ciripii
definite ciripiului ciripiei ciripiilor ciripiilor