colimare
Romanian
Etymology
Noun
colimare f (uncountable)
Declension
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | colimare | colimarea |
| genitive-dative | colimare | colimarei |
| vocative | colimare, colimareo | |
Spanish
Verb
colimare
- first/third-person singular future subjunctive of colimar