cruciat
Latin
Verb
cruciat
- third-person singular present active indicative of cruciō
Romanian
Etymology
From cruce + -at, Calque of French croisé.
Noun
cruciat m (plural cruciați)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cruciat | cruciatul | cruciați | cruciații | |
| genitive-dative | cruciat | cruciatului | cruciați | cruciaților | |
| vocative | cruciatule | cruciaților | |||