cumpăta

Romanian

Etymology

Inherited from Vulgar Latin *compitāre (“count, reckon”, root), modified from Latin computāre. Doublet of computa, borrowed from Latin, and conta, borrowed through Italian and French.

Pronunciation

  • IPA(key): /kum.pə.ˈta/
  • Audio:(file)

Verb

a cumpăta (third-person singular present cumpătează, past participle cumpătat) 1st conjugation

  1. to be frugal, moderate
  2. to save, spare

Conjugation

    conjugation of cumpăta (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a cumpăta
gerund cumpătând
past participle cumpătat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present cumpătez cumpătezi cumpătează cumpătăm cumpătați cumpătează
imperfect cumpătam cumpătai cumpăta cumpătam cumpătați cumpătau
simple perfect cumpătai cumpătași cumpătă cumpătarăm cumpătarăți cumpătară
pluperfect cumpătasem cumpătaseși cumpătase cumpătaserăm cumpătaserăți cumpătaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să cumpătez să cumpătezi să cumpăteze să cumpătăm să cumpătați să cumpăteze
imperative — tu — — voi —
affirmative cumpătează cumpătați
negative nu cumpăta nu cumpătați

Derived terms

See also

References

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.