curățătură

Romanian

Etymology

From curăța +‎ -tură.

Noun

curățătură f (plural curățături)

  1. (obsolete) cleaning

Declension

Declension of curățătură
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative curățătură curățătura curățături curățăturile
genitive-dative curățături curățăturii curățături curățăturilor
vocative curățătură, curățăturo curățăturilor

References

  • curățătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.