dăltui

Romanian

Etymology

From daltă +‎ -ui.

Verb

a dăltui (third-person singular present dăltuiește, past participle dăltuit) 4th conjugation

  1. to chisel

Conjugation

    conjugation of dăltui (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a dăltui
gerund dăltuind
past participle dăltuit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present dăltuiesc dăltuiești dăltuiește dăltuim dăltuiți dăltuiesc
imperfect dăltuiam dăltuiai dăltuia dăltuiam dăltuiați dăltuiau
simple perfect dăltuii dăltuiși dăltui dăltuirăm dăltuirăți dăltuiră
pluperfect dăltuisem dăltuiseși dăltuise dăltuiserăm dăltuiserăți dăltuiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să dăltuiesc să dăltuiești să dăltuiască să dăltuim să dăltuiți să dăltuiască
imperative — tu — — voi —
affirmative dăltuiește dăltuiți
negative nu dăltui nu dăltuiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.