dăltuit

Romanian

Etymology

Past participle of dăltui.

Adjective

dăltuit m or n (feminine singular dăltuită, masculine plural dăltuiți, feminine and neuter plural dăltuite)

  1. chiseled

Declension

Declension of dăltuit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite dăltuit dăltuită dăltuiți dăltuite
definite dăltuitul dăltuita dăltuiții dăltuitele
genitive-
dative
indefinite dăltuit dăltuite dăltuiți dăltuite
definite dăltuitului dăltuitei dăltuiților dăltuitelor

Verb

dăltuit (past participle of dăltui)

  1. past participle of dăltui