dăunat
Romanian
Etymology
Adjective
dăunat m or n (feminine singular dăunată, masculine plural dăunați, feminine and neuter plural dăunate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | dăunat | dăunată | dăunați | dăunate | |||
| definite | dăunatul | dăunata | dăunații | dăunatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | dăunat | dăunate | dăunați | dăunate | |||
| definite | dăunatului | dăunatei | dăunaților | dăunatelor | ||||
References
- dăunat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN