damnare
Latin
Verb
damnāre
- inflection of damnō:
- present active infinitive
- second-person singular present passive imperative/indicative
Romanian
Etymology
Noun
damnare f (plural damnări)
Declension
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | damnare | damnarea | damnări | damnările | |
genitive-dative | damnări | damnării | damnări | damnărilor | |
vocative | damnare, damnareo | damnărilor |