decolat
Romanian
Etymology
Past participle of decola.
Adjective
decolat m or n (feminine singular decolată, masculine plural decolați, feminine and neuter plural decolate)
- which took off (about a plane)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | decolat | decolată | decolați | decolate | |||
| definite | decolatul | decolata | decolații | decolatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | decolat | decolate | decolați | decolate | |||
| definite | decolatului | decolatei | decolaților | decolatelor | ||||
Verb
decolat (past participle of decola)
- past participle of decola
References
- decolat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN