demagnetiza
Romanian
Etymology
Borrowed from French démagnétiser. By surface analysis, de- + magnetiza.
Pronunciation
- IPA(key): /de.maɡ.ne.tiˈza/
Verb
a demagnetiza (third-person singular present demagnetizează, past participle demagnetizat) 1st conjugation
- to demagnetize
Conjugation
conjugation of demagnetiza (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a demagnetiza | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | demagnetizând | ||||||
| past participle | demagnetizat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | demagnetizez | demagnetizezi | demagnetizează | demagnetizăm | demagnetizați | demagnetizează | |
| imperfect | demagnetizam | demagnetizai | demagnetiza | demagnetizam | demagnetizați | demagnetizau | |
| simple perfect | demagnetizai | demagnetizași | demagnetiză | demagnetizarăm | demagnetizarăți | demagnetizară | |
| pluperfect | demagnetizasem | demagnetizaseși | demagnetizase | demagnetizaserăm | demagnetizaserăți | demagnetizaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să demagnetizez | să demagnetizezi | să demagnetizeze | să demagnetizăm | să demagnetizați | să demagnetizeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | demagnetizează | demagnetizați | |||||
| negative | nu demagnetiza | nu demagnetizați | |||||
Further reading
- “demagnetiza”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025