depănușa

Romanian

Etymology

From de- +‎ pănușă.

Verb

a depănușa (third-person singular present depănușează, past participle depănușat) 1st conjugation

  1. to dehusk (maize)

Conjugation

    conjugation of depănușa (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a depănușa
gerund depănușând
past participle depănușat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present depănușez depănușezi depănușează depănușăm depănușați depănușează
imperfect depănușam depănușai depănușa depănușam depănușați depănușau
simple perfect depănușai depănușași depănușă depănușarăm depănușarăți depănușară
pluperfect depănușasem depănușaseși depănușase depănușaserăm depănușaserăți depănușaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să depănușez să depănușezi să depănușeze să depănușăm să depănușați să depănușeze
imperative — tu — — voi —
affirmative depănușează depănușați
negative nu depănușa nu depănușați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.