depravațiune
Romanian
Etymology
Borrowed from French dépravation. Equivalent to deprava + -țiune.
Noun
depravațiune f (plural depravațiuni)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | depravațiune | depravațiunea | depravațiuni | depravațiunile | |
| genitive-dative | depravațiuni | depravațiunii | depravațiuni | depravațiunilor | |
| vocative | depravațiune, depravațiuneo | depravațiunilor | |||