descăpățânat

Romanian

Etymology

Past participle of descăpățâna.

Adjective

descăpățânat m or n (feminine singular descăpățânată, masculine plural descăpățânați, feminine and neuter plural descăpățânate)

  1. beheaded

Declension

Declension of descăpățânat
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite descăpățânat descăpățânată descăpățânați descăpățânate
definite descăpățânatul descăpățânata descăpățânații descăpățânatele
genitive-
dative 		indefinite descăpățânat descăpățânate descăpățânați descăpățânate
definite descăpățânatului descăpățânatei descăpățânaților descăpățânatelor

Verb

descăpățânat (past participle of descăpățâna)

  1. past participle of descăpățâna

References

  • descăpățânat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.