descolăci

Romanian

Etymology

From des- +‎ încolăci.

Verb

a descolăci (third-person singular present descolăcește, past participle descolăcit) 4th conjugation

  1. uncoil

Conjugation

    conjugation of descolăci (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a descolăci
gerund descolăcind
past participle descolăcit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present descolăcesc descolăcești descolăcește descolăcim descolăciți descolăcesc
imperfect descolăceam descolăceai descolăcea descolăceam descolăceați descolăceau
simple perfect descolăcii descolăciși descolăci descolăcirăm descolăcirăți descolăciră
pluperfect descolăcisem descolăciseși descolăcise descolăciserăm descolăciserăți descolăciseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să descolăcesc să descolăcești să descolăcească să descolăcim să descolăciți să descolăcească
imperative — tu — — voi —
affirmative descolăcește descolăciți
negative nu descolăci nu descolăciți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.