descumpăni

Romanian

Etymology

From des- +‎ cumpăni.

Verb

a descumpăni (third-person singular present descumpănește, past participle descumpănit) 4th conjugation

  1. to disconcert

Conjugation

    conjugation of descumpăni (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a descumpăni
gerund descumpănind
past participle descumpănit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present descumpănesc descumpănești descumpănește descumpănim descumpăniți descumpănesc
imperfect descumpăneam descumpăneai descumpănea descumpăneam descumpăneați descumpăneau
simple perfect descumpănii descumpăniși descumpăni descumpănirăm descumpănirăți descumpăniră
pluperfect descumpănisem descumpăniseși descumpănise descumpăniserăm descumpăniserăți descumpăniseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să descumpănesc să descumpănești să descumpănească să descumpănim să descumpăniți să descumpănească
imperative — tu — — voi —
affirmative descumpănește descumpăniți
negative nu descumpăni nu descumpăniți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.