descumpănit

Romanian

Etymology

Past participle of descumpăni.

Adjective

descumpănit m or n (feminine singular descumpănită, masculine plural descumpăniți, feminine and neuter plural descumpănite)

  1. disconcerted

Declension

Declension of descumpănit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite descumpănit descumpănită descumpăniți descumpănite
definite descumpănitul descumpănita descumpăniții descumpănitele
genitive-
dative 		indefinite descumpănit descumpănite descumpăniți descumpănite
definite descumpănitului descumpănitei descumpăniților descumpănitelor

Verb

descumpănit (past participle of descumpăni)

  1. past participle of descumpăni

References

  • descumpănit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.