descununat
Romanian
Etymology
Past participle of descununa.
Adjective
descununat m or n (feminine singular descununată, masculine plural descununați, feminine and neuter plural descununate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | descununat | descununată | descununați | descununate | |||
| definite | descununatul | descununata | descununații | descununatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | descununat | descununate | descununați | descununate | |||
| definite | descununatului | descununatei | descununaților | descununatelor | ||||
Verb
descununat (past participle of descununa)
- past participle of descununa
References
- descununat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN