desființare
Romanian
Etymology
Noun
desființare f (plural desființări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | desființare | desființarea | desființări | desființările | |
| genitive-dative | desființări | desființării | desființări | desființărilor | |
| vocative | desființare, desființareo | desființărilor | |||