destrăma

Romanian

Etymology

Either from a Vulgar Latin root *distramāre, from Latin trama or from des- + *tramă, which likely once existed as an inherited term in old/early Romanian (and also survived in Aromanian tramã) but now exists only as a neologism borrowed from French (cf. tramă). See also stramă. Compare Aromanian distrãmedz, distrãmari.

Pronunciation

  • Audio:(file)

Verb

a destrăma (third-person singular present destramă, past participle destrămat) 1st conjugation

  1. to unravel, unweave
  2. to fray
  3. to disintegrate

Conjugation

    conjugation of destrăma (first conjugation, no infix)
infinitive a destrăma
gerund destrămând
past participle destrămat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present destram destrami destramă destrămăm destrămați destramă
imperfect destrămam destrămai destrăma destrămam destrămați destrămau
simple perfect destrămai destrămași destrămă destrămarăm destrămarăți destrămară
pluperfect destrămasem destrămaseși destrămase destrămaserăm destrămaserăți destrămaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să destram să destrami să destrame să destrămăm să destrămați să destrame
imperative — tu — — voi —
affirmative destramă destrămați
negative nu destrăma nu destrămați

Synonyms

Derived terms

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.