desuț

Romanian

Etymology

From des +‎ -uț.

Adjective

desuț m or n (feminine singular desuță, masculine plural desuți, feminine and neuter plural desuțe)

  1. diminutive of des

Declension

Declension of desuț
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite desuț desuță desuți desuțe
definite desuțul desuța desuții desuțele
genitive-
dative
indefinite desuț desuțe desuți desuțe
definite desuțului desuței desuților desuțelor

References

  • desuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN