dezbrăca
Romanian
Etymology
From dez- + (îm)brăca, or from a Vulgar Latin root *disbracāre, from Latin braca.
Pronunciation
- IPA(key): /dez.brəˈka/
Verb
a dezbrăca (third-person singular present dezbracă, past participle dezbrăcat, third-person subjunctive dezbrace) 1st conjugation
Conjugation
conjugation of dezbrăca (first conjugation, no infix)
| infinitive | a dezbrăca | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | dezbrăcând | ||||||
| past participle | dezbrăcat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | dezbrăc | dezbrăci | dezbrăcă | dezbrăcăm | dezbrăcați | dezbrăcă | |
| imperfect | dezbrăcam | dezbrăcai | dezbrăca | dezbrăcam | dezbrăcați | dezbrăcau | |
| simple perfect | dezbrăcai | dezbrăcași | dezbrăcă | dezbrăcarăm | dezbrăcarăți | dezbrăcară | |
| pluperfect | dezbrăcasem | dezbrăcaseși | dezbrăcase | dezbrăcaserăm | dezbrăcaserăți | dezbrăcaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să dezbrăc | să dezbrăci | să dezbrăce | să dezbrăcăm | să dezbrăcați | să dezbrăce | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | dezbrăcă | dezbrăcați | |||||
| negative | nu dezbrăca | nu dezbrăcați | |||||